De ce nu-mi plac manuscrisele lui Eminescu

Dupa cum puteti vedea, sunt revoltata de ceea ce s-a facut din editia ce doreste sa reuneasca intreaga opera eminesciana sub un singur titlu. Vreau sa explic exact de ce sunt atat de suparata pentru ca am impresia ca nu s-a vazut foarte clar din posturile anterioare.

Nu condamn ideea, nu condamn faptul ca s-a incercat o intregire a operei eminesciene intr-o singura editie. Condamn faptul ca s-a facut o treaba pe jumatate. Daca intr-adevar s-a dorit de la inceput sa se faca doar o editie in care cercetatorii sa aiba acces la manuscrise fara prezenta fizica propriu-zisa a acestor bucati de hartie, atunci de ce s-au facut atatea exemplare. De ce s-a chinuit domnul Dumitrescu sa faca atat de frumoase acele pagini cand putea foarte bine sa faca altceva? Nu ar fi logic, daca tot incepem ceva, sa si terminam?

Macar niste chestii minime, cum ar fi niste legaturi intre pagini, o posibilitate de trecere direct la pagina 40, fara sa trec prin toate celelalte pagini – chestii nu necesita mare volum de cunostinte – ar fi fost cat se poate de utile la un CD cu 14.000 de pagini de manuscris. Chestii marunte care ar ajuta sunt lasate la o parte. Un astfel de CD ar fi putut sa faca minuni in domeniu, usurand munca multor oameni. Asa s-a facut o chestie utila doar in parte, dar s-a facut ca sa se vada ca suntem capabili de asa ceva. Mai bine o lasati balta cu CD-ul. Stiu ca o traducere (pentru ca asta inseamna sa descifrezi ce a scris Eminescu) este dificila si ca trebuie bani pentru asa ceva. Dar hai s-o facem si pe asta.

Daca intr-adevar s-au cheltuit atati bani (chiar si 700.000 de euro mi se pare mult) doar pentru imprimare, atunci sa se dovedeasca acest lucru. Sa se vada exact pe ce s-au cheltuit atatia bani. De ce a fost nevoie de o hartie de nu stiu ce calitate superioara pentru a putea imprima pe ea? Poate gresesc. Nu am avut in fata o asemenea editie pentru a putea aprecia. Nu sunt un critic literar ca sa imi dau seama de calitatea materialului din aceste editii. Dar in momentul in care doi critici recunoscuti sunt dezamagiti de editie si nimeni in afara de domnul Eugen Simion nu are curajul sa iasa in fata si sa o sustina … deja ceva imi pare in neregula…

Am cat de cat habar de ce se poate si ce nu se poate face cu un soft performant. Dar pentru asta este nevoie de licenta, de personal capabil sa il foloseasca si mai ales de personal dispus sa lucreze mult timp la un lucru pentru care nu este platit. Este foarte greu sa se gaseasca asa ceva.

Am inteles ca vor sa faca o editie pe suport electronic a manuscriselor in asa fel incat sa existe mai multe facilitati. De ce s-a scos aceasta editie (ma refer la cea electronica) daca se stie ca nu e completa si nu este altceva decat o copie aproape inutila a manuscriselor? Am inteles ca nu sunt bani, dar nu ii irositi si pe cei putini pe care ii aveti pe chestii care nu ajuta.