Vrei sa-ti faci pisica vedeta?
Pisica ta e o vedeta innascuta, dar nu a avut ocazia sa arate lumii ceea ce poate? Ajuta-ti pisica sa ajunga o stea! Trimite-mi un mail cu poze sau filmulete si cateva intamplari hazlii si te asigur ca primul pas spre o cariera de succes este deja facut. Daca vrei sa vezi care sunt primele stelute intra aici.R.A.T.B. reduce criza din transportul bucurestean cauzat de greva Metrorex. Astazi vor fi puse in circulatie 200 de autobuze, troleibuze si tramvaie suplimentare in intervalul 5:30-17:00. Uite cum se prezinta situatia:
- Pe Uvertutrii, strada cu o banda pe sens (ca cealalta e ocupata de masini) circula autobuzele 178 si 406. Astazi, la ora 7:30, erau 4 178-uri si un 406 pe o distanta pe care o parcurgi in 5 minute de mers lejer pe jos. De tinut cont ca duminica am asteptat acelasi 178 15 minute pana cand m-am plictisit si am plecat de la Gara de Nord cu Metroul pana in Militari. Apropo: 178 si-a mutat statia de la gara.
- 200 de masini suplimentare inseamna ca exista 200 de masini suplimentare. Ce fac aceste masini intr-o zi normala de lucru? Ruginesc in depouri?
- Iuliu Maniu, bulevard cu vreo 3 benzi pe sens, este liber. Doar intre cele doua mari interssectii cu probleme: Lujerului si Apaca. Aici sunt politisti in intersectii care dirijeaza. Nu stiu ce dirijeaza pentru ca circulatia e blocata in intersectiile alea. Dar intre ele se circula fluent: cat am parcurs pe jos distanta dintre ele (aproximativ 20 minute) au trecut pe langa mine doar vreo 20 de masini. Trebuie tinut cont ca in intersectii erau la coada doar vreo 80 de masini (nu exagerez – erau vreo 20-30 de masini pe banda)
Din toate astea eu inteleg doar atat:
- R.A.T.B. are suficienti angajati si suficiente autovehicule, dar prefera sa le lase in depouri si sa gatuie traficul (daca ar lasa mai multe masini in trafic, lumea ar prefera sa circule cu transportul in comun si nu cu masina personala si astfel traficul ar fi mult mai lejer).
- R.A.T.B. ar putea castiga de 2 ori mai mult decat castiga acum daca ar vrea
- R.A.T.B. stie doar sa profite de bucuresteni si sa fie ineficient (vezi primul punct de mai sus)
Linia 178 a R.A.T.B.-ului bucurestean si-a modificat statia de la Gara de Nord. Acum nu mai e acolo unde avea loc, frumos, elegant, cu statie semnalizata inclusiv prin maghernita unde se vand bilete si aia unde poate sta calatorul sa se adaposteasca de ploaie. Acum statia e intr-o parcare cu plata, unde esti nevoit sa stergi de jeg masinile celor care platesc sa stea acolo si unde ai deasupra capului doar un mini-acoperis de-al garii prin care se scurge toata ploaia ce cade din cer.
Nu mai punem la socoteala ca prin lege nu ai voie sa parchezi la mai putin de 25 (sau 50, ca am invatat de mult legislatia) de metri de statia de transport in comun. nu mai punem la socoteala nici ca autobuzul blocheaza traficul pentru ca nu are unde trage pe dreapta sa astepte calatorii care urca sau coboara din autovehicul. Nu mai zicem nici ca nimeni nu a anuntat aceasta schimbare. De asemenea banuiesc ca si-a modificat si traseul, avand in vedere ca inainte facea stanga imediat la semafor, iar acum, ca sa ajunga in statie, bietul autobuz e nevoit sa mearga inainte.
Acum m-am uitat pe site-ul lor oficial si am aflat ca cica asta era traseul original si ca era deviat din cauza lucrarilor de reabilitare a unei strazi. Si cica mai sunt si alte autobuze care si-au schimbat traseul. Problema e ca in alta parte nu scrie asa ceva. bnu voiam tam-tam, nu voiam stiri in ziare si alte chetii. Voiam sa scrie doar in statie si in autobuz. Dar asa ceva nu se intampla. In plus, daca te duci pe prima pagina a site-ului nu vezi stirea. La ei nu s-a inventat link direct catre toate stirile, ci trebuie sa te duci frumos pe o alta stire si in josul articolului ai si tu acolo un Inapoi la stiri. Bai baieti, angajati-ma pe mine ca va fac site-ul brici. Nu mai incurcati pe nimeni.
Mai e o treaba ciudata. Eu nu am circulat pana acum cu 178-ul, dar de la inceput era parcarea aia in statie, sau a aparut dupa ce s-a deviat traseul? Ma rog, astea sunt intrebari retorice de acum.
P.S. Oare faptul ca soferul de autobuz intra in intersectie pe culoarea rosie a semaforului, cu toate ca se oprise initial trebuie sanctionata sau nu?
De dimineata ma indreptam spre facultate. Somnoroasa (trezirea de la ora 7 nu e agreata prea bine de pisoii lenesi 
), mergeam spre statia de metrou. Noroc cu noua moda ca m-am desteptat instant:
- domnisoara plinuta, imbracata intr-o rochie foarte scurta si cu ciorapi negri pe sub ea(nimic de obiectat). Problema abia acum apare: rochia era atat de scurta incat se vedea clinul/dunga de la ciorap intr-un fel cat se poate de deranjant
- domnisoara foarte slaba, imbracata foarte elegant si cu cizme de cauciuc in picioare. Eu inca nu am iteles moda asta. Teoretic, daca ai cizme de cauciuc, ar trebui sa fii protejat de ploaie. Ei bine, cizmele domnisoarei aveau gura de doua ori mai mare decat piciorul proprietarei. Asta insemna ca daca ar fi prins-o ploaia s-ar fi facut mai fleasca decat s-ar fi facut cu niste pantofi sau chiar sandale in picioare (nu mai punem la socoteala ca incaltamintea nu se potrivea deloc la tinuta tipei).
Azi se împlinesc 20 de ani de la căderea zidului Berlinului şi am zis că merită să sărbătoresc cum se cuvine. Aşadar azi scriu cu diacritice (uite cât de mult inseamnă evenimentul ăsta pentru mine: mă fac luntre şi punte şi fac sacrificii).
Ce a însemnat pentru mine căderea zidului? În primul rând a fost o schimbare. Mare. Pe vremea aia încă îi mai chinuiam pe ai mei cu scutecele si săraca mama trebuia să spele zilnic seria pe care o customizam. Nu de alta, dar pe vremea aia chiar era frig in noiembrie şi căldură în calorifere mai deloc, aşa că rufele se uscau greu pe balcon.
În al doilea rând a fost un pas înainte. Sau mai mulţi. Deja mergeam binişor în picioare şi, ca orice fetiţă care se respectă, eram mereu acolo unde se ducea mama. Inclusiv când avea oala cu apă opărită în mână şi o ducea spre baie ca să am şi eu parte de băiţă. Pe vremea aia încă se practica aşa ceva: băiţă cu apă încălzită la aragaz. Vă daţi seama ce “haz” era pe mama când se trezea cu pisoiul printre picioare.
În al treilea rând a fost un motiv de mare bucurie: începeam şi eu să mai ascult. Deja râdeam şi eu şi nu mai ţipam toată ziua din cauza Puiului (învăţasem s-o trag de păr, s-o muşc şi s-o zgârii, chiar dacă aveam unchiile tăiate din carne aproape).
A fost de asemenea motiv de îngrijorare: îmi creşteau dinţii (mai exact măselele) şi făceam febră. Deci era cam complicată viaţa pe atunci.
Dar toate au trecut, am crescut, şi toate aceste lucruri nu mă mai afectează. Zidul a căzut de mult. De ce să-l ridicăm din nou ca să-l redărâmăm? A fost atunci şi a trecut. Nu se mai întoarce, oricât şi-ar dori unii.
P.S. Sunt născută în 1988, deci nu vorbesc prostii: cam asta era viaţa mea pe atunci.
De dimineata ma deplasam alene spre birou (alene insemnand bagand viteza ca ploua de nu-ti venea sa scoti nici codita afara). La un moment dat imi aplec privirea si ce vad? Pe trotuar, aproape de bordura, statea un soricel, cam de jumatate de degat lungime, si rontaia ceva. Toata lumea trecea pe langa el, nimeni nu-l vedea, dar paradoxal, nimeni nu-l atingea. Si am rezistat tentatiei. Nu am atentat la viata bietului soricel, chiar daca stomacul meu zicea altceva.
Ciudat e ca semana mai mult cu un hamster. Oare cum a ajuns in trafic? Oricat imi plac soriceii pe varza nu as vrea sa cred ca cineva l-a abandonat. Din pacate nu l-am putut ajuta cu nimic. Nu de alta, dar cand mi se facea foame ma ajuta el… si mi-e cam mila… halal pisica mai sunt.
- In sfarsit NINGE!!!!
- Un nene facea gauri cu bormasina in stratul de pamant din fata blocului (pe undeva pe Uverturii, sector 6)
- Exista sedii de banci care nu fac conturi pentru persoane fizice (ING tot de pe Uverturii – unul din sedii)
- Femeile de serviciu din Politehnica inca sterg monitoarele LCD cu o carpa uda. Arata foarte fain rezultatul.
De dimineata, vizavi de Apaca sta parcata o limuzina alba, frumoasa, noua (naiba stie daca e sau nu, suna mai bine asa) si disponibila. Scrie pe ea mare: De inchiriat. Cer recompensa pentru ea. Cine si ce imi poate oferi?
Ce frumos e sa te certi timp de cateva minute bune cu un om folosind un dialog foarte asemanator cu urmatorul:
- Nu, ca nu mi-ai spus.
-Ba ti-am spus. Ti-am trimis si mail. Uite aici ce ti-am trimis.
trece ceva timp in care face altceva si apoi …
- Aaaa, mail-ul asta… pai n-am apucat sa il citesc. (era trimis de aproape 2 saptamani)
Si uite asa te certi cu seful si ti se urca tensiunea de nu mai stii cum sa te calmezi. Si uite asa afli ca nu numai trebuie sa vorbesti cu omul si sa ii zici pe messenger ce ai de zis, ci trebuie sa ii spui pe mess, sa ii trimiti mail si abia apoi sa ii trimiti ce i-ai trimis prima data in mail ca sa poata sa isi aduca aminte ca i-ai trimis tu un mail pe care nu l-a citit. Ce imi plac oamenii cu responsabilitate…
In sfarsit rodul muncii mele e vazut de toata lumea. E vorba de modificarea unei teme de wordpress dupa cerintele proprietarului, adica a Marelui Han. De ce sunt atat de fericita? Pentru ca am mai modificat o tema pentru Maria Sa si atunci m-am chinuit timp de o saptamana si a uitat-o pe undeva printr-un fund de hard. Cica era prea incarcata. Acum am lucrat vreo 3 ore si a iesit ce a iesit. Macar acum nu am muncit degeaba…
Mi-am luat tufa. Tadaaaa…
Ala e Pervie, un motan pervers si pus pe sotii. Si in spate e sabia Marelui Han. Una din ele. Ca nu cumva sa ii vina idei motanului.
